Primul adventist de origine brașoveană este Wilhelm Tentesch, de meserie brutar, amintit însă în contextul activității misionarului L. R. Conradi la Cluj în perioada 1890 – 1895 și a făcut parte din grupul primilor adventiști transilvăneni.
Acesta devine primul lucrător biblic adventist, distribuind publicații religioase apoi pastor iar primele menționări cu privire la orașul Brașov le avem de la el: “În anul 1895, cu temere de Dumnezeu, am început lucrarea de colportaj (distribuire de literatură n.n.) în Brașov și localitățile din jur. De la Brașov am mers la Sighișoara, unde am lucrat cu multe suflete care s-au consacrat Domnului, fapt pentru care laud și binecuvântez pe Dumnezeu.” Într-un alt raport acesta menționează că “din anul 1896 și până în 1898 am lucrat în ținuturile Sibiului, Bistriței, Mediașului, Brașovului și în ținutul secuiesc…”
Activitatea lui Wilhelm Tentesch în colaborare cu pastorul J.F. Huenergardt s-a adresat în primul rând (cel puțin inițial) sașilor și maghiarilor din această regiune și a condus la înființarea primelor grupe de adventiști în Făgăraș, Sibiu, Arad, Dridif, Arpaș, Sighișoara, Șeica Mare, Viștea și desigur Brașov.
Primul adventist brașovean menționat de documente este Rosa Essig. Numele acesteia apare într-o scrisoare a pastorului J.F. Huenergardt datată 1898: “De aici (septembrie 1898) voi pleca la Brașov, unde avem o singură soră, pe nume Rosa Essig și câțiva prieteni ai adevărului” Din aceiași sursă aflăm că în 1900 au fost organizate Comunitățile Brașov și Făgăraș.
În 1908, apare și numele unei femei, Judith Fulop, acreditată ca lucrător biblic.
Deși într-un context negativ, al ignorării libertăților religioase, găsim și menționarea numelui pastorului Otto Schweneke din Brașov care devine în 1909 Președintele Câmpului Misionar al Țărilor Balcanice și se mută la Rusciuk în Bulgaria.: “În ceea ce privește libertatea religioasă în această perioadă de timp, pentru a putea activa, era necesară și o aprobare dată de Ministerul Cultelor fiecărui pastor, individual. De exemplu, pastorul Schweneke – care locuia la mama lui, la Brașov, strada Steinbruchgang 14, și care lucra cu succes la Sibiu, împreună cu fratele Horder – până la mijlocul anului 1909, nu primise aprobarea de a lucra la Brașov.”
Din rapoartele vremii, aflăm că în 1903, la Brașov, existau 8 membri, în 1905 erau 11, pentru ca în 1908 numărul acestora să fie de 22 (alte rapoarte arată de fapt 31 de persoane).
Între 18 – 22 noiembrie 1909 apare menționat faptul că a avut loc la Brașov a IX-a și ultima Adunarea Generală Anuală a Câmpului Misionar Maghiar și a doua de la organizarea Conferinței Maghiare (organizații administrative) și tot legat de acel an cu ocazia celei de-a IX-a Adunări Generale a Uniunii Germane este trimis din Elveția în Transilvania Hermann Meyer-Bartschy acesta mutându-se la Brașov unde va lucra cu Todor Petru.
În 1910, la Brașov sunt raportate 36 de adventiști de ziua a șaptea iar două persoane se pregăteau de botez, în 1911 apar 31 de membri (dintre care doar 15 locuiau în oraș conform unor precizări) iar în 1914, înainte de Primul Război Mondial, sunt raportați 29 de adventiști de ziua a șaptea.
Sursa: Dumitru Popa, Pagini din istoria Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, 2008, Editura Viață și Sănătate