Săptămâna 15
“Bărbaţilor, purtaţi-vă şi voi, la rândul vostru, cu înţelepciune cu nevestele voastre, dând cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor moşteni împreună cu voi darul vieţii.” 1 Petru 3:7
A onora o persoană înseamnă a-i acorda respect şi o apreciere înaltă, înseamnă a o trata ca pe o fiinţă specială sau 
preţioasă. Când i te adresezi, limbajul tău este în permanenţă îngrijit şi inteligibil. Eşti curtenitor şi politicos. Când ea ţi se adresează, o iei în serios, acorzi cuvintelor sale greutate şi semnificaţie. Când te roagă să faci ceva, îi indeplineşti rugămintea, pur şi simplu, din respect pentru cine este acea persoană.
A-ţi onora partenerul de viaţă înseamnă să-i acorzi întreaga ta atenţie, nu să-i vorbeşti din spatele ecranului sau cu un ochi la televizor. Atunci când trebuie să luaţi o decizie care vă afectează pe amândoi sau întreaga familie, acorzi opiniei partenerului tău aceeaşi putere de influenţă în mintea ta. Soţul sau soţia ta contează şi trebuie să ştie acest lucru din modul în care îl/o tratezi.
Dar mai există un cuvânt care ne înalţă. Este cuvantul care, de fapt, formează baza pentru onoare – motivul fundamental pentru care îi acordăm respect şi preţuire soţului sau soţiei: sfânt.
Sfinţenia presupune că soţul şi soţia sunt puşi deoparte pentru un scop mai măreţ – nu mai sunt nişte oameni obişnuiţi, ci sunt speciali şi unici.
Atunci când doi oameni se căsătoresc, fiecare soţ devine sfânt pentru celălalt prin căsătorie. Ceea ce înseamnă că nici o altă persoană din lume nu trebuie să se bucure de acest nivel de angajament şi îndrăgire din partea ta. Relaţia voastră este unică. Te bucuri de intimitate fizică numai cu ea, numai cu el. Faci casă cu aceasta persoană. Iţi creşti copiii împreună cu această persoană.
Cum stau lucrurile în căsnicia ta? Ce ar spune partenerul tău: că-l onorezi şi respecţi? Îţi consideri soţul /soţia pus(ă) deoparte? Sfant(ă)?
Este minunat când un soţ şi o soţie împlinesc porunca biblică de “a-şi fi credincioşi unul altuia în dragoste”, când “îşi acordă înâtaietate unul altuia în cinste” (Romani 12:10). “Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea, şi patul să fie nespurcat, căci Dumnezeu va judeca pe curvari şi pe preacurvari” (Evrei 13:4).
Iar eforturile tale de a-l onora pe celălalt, chiar dacă nu se bucură de reciprocitate, trebuie să rămână neschimbate. Iată ceva ce numai dragostea îndrăzneşte să spună: “Dintre toate relaţiile pe care le am, pe a noastră o voi preţui cel mai mult. Dintre toate lucrurile pe care sunt dispus să le sacrific, cele mai multe le voi sacrifica pentru tine. Indiferent de eşecurile, păcatele, greşelile şi defectele tale – trecute şi prezente – aleg să continui să te iubesc şi să te onorez”. Numai o atare stare de fapt te paote ajuta să creezi o atmosferă în care dragostea poate fi reaprinsă. Numai în acest fel vei putea să-ţi conduci inima spre a-l iubi din nou cu adevărat pe celălalt. Aceasta este frumuseţea onoarei.
Provocarea 15:
Găseşte o cale care iese din tiparele obişnuie pentru a-i arăta respect şi onaore soţului sau soţiei tale. Arată-i partenerului tău de viaţă că are mare valoare în ochii tăi.
Sursa foto